In procesul de studiere a unei limbi straine, fiecare dintre noi se confrunta cu problema de exprimare a gandurilor sale. Cel mai simplu – este de a spune: „Eu cred, ca…”, dar ce este de facut atunci cand acest simplu „cred ca” corespunde cu cel putin trei verbe diferit „a gandi”.
Pentru a intelege amploarea tragediei, am luat un dictionar obisnuit, tiparit, si l-am deschis-o la cuvantul „cred” (va sfatuim sa faceti acelasi lucru). Si, desigur, am vazut un articol in doua coloane din vocabular, in care exista o multime de verbe.
Cum pot fi distinse? Cum sa va diversificati discursul si cum sa vorbiti frumos? Pentru a raspunde la aceste intrebari aparent retorice, mai intai sa ne lamurim cu cele trei verbe principale, si anume: „meinen„, „denken” si „glauben„. Nu fiecare persoana care studiaza limba stie ca, in realitate, acestea sunt cuvinte cu sensuri diferite, si, prin urmare, sunt utilizate in diferite situatii.
Cel mai popular verb „a gandi” – MEINEN – poate fi gasit aproximativ pe pagina 10 a oricarui manual sau tutorial.
Este foarte comun, dar exista o capcana!
Din anumite motive, cea mai mare parte a propozitiei: Ich meine, das ist gut / Ich meine, dass das gut ist se traduce asa „Eu cred ca e bine”, si asta nu este bine, in general, chiar incorect.
Verbul –MEINEN inseamna, in primul rand inseamna a avea o opinie. Chiar si dupa auz, cuvintele „meinen” si „opinie” suna foarte asemanator. Daca veti memora aceasta asociatie, nu veti gresi la utilizare. Deci, cu verbul „meinen” noi nu credem, dar exprimam opinia personala. A gandi se poate despre orice: despre ceea ce a fost deja discutat si despre ce nu a fost mentionat, ce doar urmeaza a fi. A avea o opinie se poate doar despre ceva anume: ceva deja spus / facut, despre ceva ce va fi, un obiect – in general, despre ceea ce stiti deja.
Anume de aceea, fraza: Ich meine, das ist gut / Ich meine, dass das gut ist va fi tradusa ca: „Eu sunt de parere ca este bine”. In acest caz, stiti deja in mod clar ca exista -das (obiectul, calitatea, situatia, etc.).
Nota: atunci cand despre ceva „gandim”, noi „presupunem”, „avem o opinie”, „credem”, dar nu „stim sigur”. Fraza „Eu cred ca” nu se echivaleaza cu fraza „Eu stiu”.
Nota pentru cei care cunosc bine limba engleza: sensul „MEINEN” – un analog al verbului „mean” (I mean…).
Dupa verbul „MEINEN” prevalent este verbul GLAUBEN.
„GLAUBEN” – un verb mai versatil, si pentru ca este foarte des folosit in vorbirea de zi cu zi. Primul sens din dictionar – este doar „a gandi”, din acest motil cu el greseli se fac foarte rar. Dar pentru a intelege mai bine este important si sensul doi – „a crede”. Deci, folosind „glauben” ne gandim la ceva si credem in ceea ce a fost spus. In acest context, fraza: Ich glaube, das ist gut / Ich glaube, dass das gut ist va fi tradusa: „Eu gandesc / cred ca este bine” (cu accent pe presupunere, convingere)
Nota pentru cei care cunosc bine limba engleza: valoarea „glauben” – un analog al verbului ‘believe’ (I believe…).
Verbul DENKEN este de obicei studiat dupa primele doua verbe „de gandire”.
Este de inteles! Verbul apare mult mai tarziu, dupa ce s-a studiat „Ich meine” si „Ich glaube„, apare in poeme, texte complexe si literatura. Dupa sensul sau, „DENKEN” indica in primul rand capacitatea de a gandi. Adica, sa se gandeasca cu cap, de exemplu, sau de a folosi creierul intr-un sens general. El indica existenta aparatului de gandire, si, in unele cazuri, prezenta unei anumite logici.
„Ich denke also bin ich” (Eu cgandesc, si, prin urmare, eu exist) – a spus Rene Descartes, desi el a spus in latina, si, eventual, in limba franceza, de asemenea, dar in limba germana suna anume asa.
Pe langa capacitatea de a gandi denken se refera la modul de a gandi, si, in unele cazuri, la amintirile despre ceva/cineva. Ich denke, das ist gut / Ich denke, dass das gut ist – in contextul dat ar insemna: „Eu gandesc/cred ca este bine” (cu accentul pe procesul de gandire, pe logica lui).
PUTIN despre ORDINEA CUVINTELOR: Probabil ati observat ca, cu fiecare verb, dam doua exemple de constructii similare: Ich denke, das ist gut / Ich denke, dass das gut ist. Prima constructie este o propozitie fara conjunctie, cea de-a doua, respectiv, cu conjunctie. Pe care dintre ele s-o utilizati depinde de dvs.!
Pentru incepatori mai usor va fi prima versiune (fara conjunctie), pentru cei care stapanesc ordinea cuvintelor in propozitie – a doua optiune. Sensul de la acest lucru nu se schimba!