CONSOANELE
W (vă) se citește ca în limba română v: was? – ce?
Z (țăt) se citește ca ț: Mozart – Moțart.
S (ăs) se citește ca s: Post -poșta, dar înainte (și între) vocale – ca z: Saal (zal) – sală, lesen (lezen) – a citi.
ß (ăsțet) se citește ca s (în această literă sunt incluse două ss).
F (ăf), V (fau) se citesc ca f: Frankfurt, Vater (fater) – tată. LA
unele cuvinte împrumutate, v se citește ca v: Vase – vază.
J (yot) este citit ca: Ja – Da.
L (ăli) – media dintre moalele li și tarele ăl, dar mai aproape de moale: Land – țară.
R (ăr) poate fi citit rarait (burr), gutural, se poate și ca un r obișnuit în limba romană. Mutter – mamă.
H la începutul unui cuvânt sau al unei rădăcini se citește ca o expirație: Haus – casă, dahinten – acolo (da-hinten), dar la mijlocul sau la sfârșitul rădăcinii (după o vocală) nu se citește în general: gehen – a merge, Kuh – o vaca.
Combinațiile de litere a consoanelor
Koch (h) – bucătar, Fuchs (cs) – vulpe, Schiller (ș), Sport (șp) și still (șt – la începutul unui cuvânt sau al unei rădăcini, Deutsch (ci continuu), backen („bacn”) – cuptor, quaken (cv) – cârâit.
Sufixul -tion (întotdeauna accentuat) se citește țion.
ß sau ss.
Litera ß (ăsțet) ascunde două s-uri. Cu toate acestea, uneori se scrie ß, iar uneori ss – uneori chiar în forme diferite ale aceluiaşi cuvânt. In conformitate cu noua reforma ortografica dupa o vocala lunga sau dubla – se scrie ß, iar după o vocală scurtă – ss:
wissen-weiß, dass, groß.
VOCALELE
Vocale cu schimbare-deformare (Umlaut – două puncte deasupra)
sunt citite mai înguste (cu o gură mai îngustă) decât obișnuitele lor corespondente vocale: schon (deja) – schön (‘șion’ – bine), Zug (tren) – Züge (‘țiuge’ – trenuri).
„A Umlaut” se citește ca ă: Säle – săli.
Y (yupsilon) se citește ca i lung: Lirik.
Combinațiile de litere a vocalelor
Weimar (ai), Liebe (i) – dragoste (o liniuță sub vocală este un semn de longitudine),
heute (oi) – astăzi, Häuser (oi) – acasă.
ACCENTUL
Accentul în cuvintele germane cade cel mai adesea pe prima silabă.
(Flúgzeug – avion), cu excepția unor excepții (warúm – de ce),
cuvinte cu prefixe neaccentuate (verstéhen – a înțelege) și cuvinte
care a venit în germană din alte limbi (Compúter).
Adăugiri fără accent:
be-, ge-, er-
ver-, zer-,
ent-, emp-, miss-