Exceptiile din limba germana: Cate exceptii sunt in limba germana? De ce e nevoie sa fie invatate pe de rost? Cum sa memoram cel putin principalele exceptii? Despre toate astea cititi in articolul nostru!
Fiecare adult detine un vocabular mai mare sau mai mic, citeste ziare, comunica, scrie scrisori. Dar inseamna asta ca are cu adevarat un bagaj de cunostinte? Gramatica limbii germane este foarte complicata si aproape orice regula are capcanele ei, studierea carora le amanam foarte des, dar acum este timpul sa le invatam!
Fiecare regula are intotdeauna nevoie de exceptiile sale!
Exista o multime de exceptii in limba germana, aproape fiecare regula are o exceptie proprie si este mai bine sa le inveti imediat, impreuna cu regula corespunzatoare, fara intarziere! In acelasi timp, este important sa lucram prin exemple si sa practicam atat regulile, cat si punctele sale complexe.
Astfel, exceptiile nu pot fi ignorate si, pentru a le memora mai bine ceea ce sfideaza logica, trebuie sa acordati o atentie deosebita acestui fapt: repetati materialul studiat, recititi exemplele, scrieti cazurile cele mai neintelese.
Am incercat sa alegem pentru dvs. unele dintre cele mai importante si exceptii de baza, precum si sa le structuram pentru o memorare mai buna. In structura noastra simpla vom incepe de la partile din vorbire. Sa incepem cu cele trei principale.
Substantivul (Das Substantiv)
Exista multe reguli asociate cu aceasta parte a vorbirii, insa primul lucru pe care il intalniti pe calea studierii limbii germane este definirea genului.
Deci, in conformitate cu regulile, genul substantivului in limba germana este determinat de:
– a) prin sufix sau sfarsit;
– b) prin semnificatia cuvântului.
Daca in primul caz, cu genul masculin si feminin totul este destul de simplu: de exemplu, cuvintele de genul masculin au sfarsitul -er (der Schüler-elev), -ler (der Wissenschaftler-om de stiinta), -el (der Dackel-cost), -ant ( der Laborant-asistent de laborator), -eur (der Ingenuer-inginer), -or (der Director-director), etc., cuvintele de genul feminin se termina cu -in (Die Künstlerin-pictorita), -ung (die Zeitung-ziar), -e (die Schule-scoala), -tät (die Mobilität-mobilitate) etc., atunci genul neutru este un pic mai complicat.
Si aici exista, de asemenea, sfarsituri caracteristice acestui gen, cum ar fi -chen (das Mädchen-fetita), -lein (das Röslein-trandafir), -nis (das Erlebnis – experienta), -um (Muzeum – muzeu) insa exista si exceptii care trebuie memorate!
Aceste cuvinte au sfarsitul caracteristic genului neutru, dar nu se refera la el: der Reichtum (bogatia), die Erlaubnis (permisiune), die Kenntnis (cunostinta), die Besorgnis (teama).
Sa analizam al doilea caz de determinare a genului substantivelor: prin semnificatia unui cuvant. La cuvintele de genul masculin se refera fiintele de de gen masculin (der Junge – baiat, der Kater – pisica), lunile (der April, der September), anotimpurile (der Herbst – toamna, der Winter – iarna), zile ale saptamanii (der Dienstag – marti, der Samstag – sambata), precipitatii (der Regen – ploaie, der Hagel – grindina), parte a lumii (der Westen – vest, der Süden – sud) marci de vehicule (der Mercedes), bauturi spirtoase (der Kognak , der Whysky).
Genul neutru il au, de obicei, copiii si puii (das Kind – copil, das Kalb – vitel), dar imediat si excepția: die Welpe (catelus), precum si metalele se folosesc de articolul -das (das Gold – aur, das Platin – platina); , desigur, exceptiile: der Stahl (otel), die Bronz (bronz).
Cele mai multe dintre tari si orase sunt, de asemenea, de genul neutru (Deutschland, Russland), exceptiile fiind: die Schweiz, der Irak, der Iran, die Kanarischen Inseln, der Kongo, der Libanon, die Mongolei, die Niederlande, die Philippinen, die Schweiz, die Slowakei, die Tschechische Republik, die Ukraine, die Vereinigten Arabischen Emirate, die Vereinigten Staaten (USA).
La genul feminin, de asemenea, exista exceptii. Intr-o serie de cuvinte care caracterizeaza fiintele feminine (die Frau – femeie, Katze – pisica) exista exceptii care trebuie memorate. Cat de ciudat nu ar suna, fata in limba germana este de genul mijlociu: das Mädchen (totul din cauza sufixului -chen, despre care am vorbit la inceput).
Aici se include -das Weib (femeie, sotie, femela) si deja rar folosit -das Freulein (fata). Numele raurilor in limba germana sunt de gen feminin: Die Oder, die Wolga, iar der Rhein si der Main fiind exceptii. Cele mai multe specii de arbori si flori sunt, de asemenea, cuvinte de genul feminin, de exemplu, die Birke, Die Buche, die Iris, dar exceptiile sunt der Ahorn, der Kaktus, das Veilchen.
Pentru mai multe informatii despre definitia tipului de substantive, citit pe site-ul nostru in articolele urmatoare.