test limba germana

Ce este un idiom? In lingvistica, termenul „idiom” (in limba romana vine din cuvantul francez idiome, care la randul sau din latinescul idioma si inseamna varietatile regionale ale unei limbi. De obicei idiomurile germane: cum sa vorbesti astfel incat limba germana vorbita de tine sa para limba ta nativa! O selectie de expresii interesante si semnificatiile lor! Le aflati pe toate dupa citirea articolului! Idiomurile sunt bogatia lingvistica, care s-a format in limba de mai multe secole. Pentru a comunica pe deplin cu vorbitorii nativi, nu este suficient sa cunoasteti gramatica si sa aveti un vocabular mare. Anume cunoasterea frazeologiei, a expresiilor vorbeste despre o intelegere profunda a unei limbi straine.

In orice limba europeana, puteti gasi o multime de similitudini frazeologice, ceea ce nu este surprinzator, deoarece cele mai multe si populare expresii au fost imprumutate de la aceeasi sursa: mitologia antica si Biblia. Cu toate acestea, in fiecare limba, s-au format treptat propriile sale expresii legate de realitatile istorice si culturale ale tarii, si de multe ori nu au analogii in alte limbi. In acest articol vom vorbi despre unele expresii populare care pot fi considerate de obicei tipic germane.

Germanul Michael este o figura alegorica care personifica tot poporul german (precum unchiul american Sam sau franceza Marianne). Acest concept are originea in Evul Mediu, cand s-a produs o separare mai evidenta intre straturile superioare ale societatii, folosind limba latina ca limba de educatie, chiar si de oamenii de rând.

Germanul Michael a fost o imagine a germanilor, desi simplu si lipsit de educatie, dar pastrator de limba si traditiile native. Astfel, in cultura germana a fost un fel de simbol patriotic. Dar, din secolul al XIX-lea, expresia a dobandit treptat un ton jucaus ironic, si a inceput sa fie utilizata, atunci cand vine vorba de un patriotism fals. Expresia intruchipeaza o persoana simpla si prostanaca.

Pe germanul Michael il ilustrau in desene animate o persoana cu scufie de noapte pe cap, care era un atribut obligatoriu.

Hier stehe ich, ich kann nicht anders / Sunt pentru asta si nu pot face altfel /

Celebra expresie este atribuita lui Martin Luther, care ar fi vorbit aceste cuvinte in 1521 in discursul sau la Reichstag din Worms, unde a vorbit reprezentantilor diferitetor clase. Fondator al Reformei era fortat sa-si retracteze opiniile sale, la care el a raspuns: „Pe aceasta pozitie stau si nu se poate face altfel, asa sa ma ajute Dumnezeu, Amin”. Cu toate acestea, autenticitatea acestei declaratii nu este dovedita.

Etwas auf die lange Bank schieben / a baga ceva intr-o banca lunga /

Idiomul este similar cu proverbul nostru „ramane pentru sfantul asteapta”. Acesta a luat nastere in orasul Regensburg, in primaria unde aveau loc intruniri ale Reichstag-ului Sfantului Imperiu Roman.

Aceasta institutie de stat, care a existat mai mult de opt secole, a lucrat in diverse tari, inclusiv teritoriul Germaniei moderne. Prin urmare, Parlamentul, care se intrunea la Regensburg, era deosebit de important, s-a ocupat de multe cazuri majore. Numarul de ambasadori din diferite parti ale Sfantului Imperiu Roman era atat de mare incat deciziile aveau de asteptat mult timp. Documentele aduse erau pliate in cuti marii, care puteau fi folosite ca banci.

De multe ori procesul de asteptare era amanata pentru o lunga perioada de timp, asa ca unele cazuri, pur si simplu uitate, ramaneau in cuferele grele la nesfarsit, asa a aparut in limba acest idiom.

Etwas am grünen Tisch entscheiden / A rezolvarea ceva la masa verde /

O alta expresie referitoare la Reichstagul din Regensburg, ceea ce inseamna o decizie birocratica luate fara a sti cazul si este nefavorabila pentru oameni. Acest frazonologism se explica prin faptul ca in primarie masa la care aveau loc intalnirile parlamentare era acoperita cu catifea verde.

Auf der Bärenhaut liegen / A sta culcat pe pielea unui urs /

Idiomul este similar cu „a bate din palme”. In celebrul sau eseu despre viata vechilor germani, istoricul roman Tacit a descris unele dintre obiceiurile lor, inclusiv faptul ca aceste triburi foloseau pentru relaxare peile de urs. Cu toate acestea, expresia „auf der Bärenhaut Liegen” a devenit cunoscuta gratie unei piese atirice „Tacitus si vechii germani”, compusa de elevi din secolul al XIX-lea:

Un einem Sommerabend
Im Schatten des heiligen Hains,
Da lagen auf Bärenhäuten
Zu beiden Ufern des Rheins
Verschiedene alte Germanen,
Sie liegen auf Bärenhäuten /
Unde trinken immer noch eins. /

Hans im Glück / Fericitul Hans /

Fericitul Hans este numita o persoana neatenta si fara griji.
Acest nume a fost preluat din basmul Fratilor Grimm, dupa care Hans primeste ca plata pentru cei sapte ani de munca un lingou de aur. La inceput, baiatul il schimba pe un cal, pe care il schimba in curand pe o vaca, apoi schimba pentru un porc si o gasca. In cele din urma, Hans este ramane cu pietre simple, care cad accidental in put si el se simte eliberat de sarcina grea si este foarte fericit.

Ab nach Kassel! / Du-te la Kassel! /

Aceasta expresie este folosita atunci cand se vrea ca cineva sa plece, sa dispara, de aceea ea suna destul de neprietenos (puteti compara cu „la dracu ‘!”). Cu toate acestea, daca idiomul este folosit in comunicarea cu prietenii, atunci nu are o nuanta negativa si suna jucaua. In 1870, dupa infrangerea Frantei in razboiul cu Germania, Napoleon al III-lea a fost arestat si trimis in unul dintre castelele din orasul Kassel din landul Hesse, iar oamenii care erau prezenti la trimiterea imparatului au strigat „Du-te la Kassel!”

Berliner Luft / Aerul din Berlin

Expresia a aparut datorita operetei lui Paul Linke „Frau Luna”, una dintre cele mai populare parti se numeste „Aerul din Berlin”. Acest cantec, scris in stil de mars, a devenit imnul neoficial al capitalei germane si este considerat unul dintre cele mai cunoscute hituri germane ale secolului XX.

In prezent, expresia „Aerul din Berlin” este folosităaatunci cand se doreste sa se sublinieze atmosfera culturala si sociala a capitalei, precum si perceptia de viata speciala a